Plictiseala
cotidiana, sedentarismul cronic de care suferim, emisiunile televizate prin
care ne sunt omorati neuronii (nu unul cate unul, ci mai multi dintr-o data) si
ne este intoxicata cultura generala, falsele amicitii si prietenii, retelele
sociale in care ne complimentam in van apasand un buton – doua pentru a castiga
respectul si nu a impartasii cu adev arat idei nu pot fi inlocuite decat cu o
iesire in natura, fie ea drumetie, excursie sau “la iarba verde” (exclus
gratar).
O alta motivatie de a iesi din
starea de flatulenta letargica pe care fiecare din noi trebuie sa o promoveze,
ar fi aceea de a vizita lacasuri de cultura si spiritualitate. Avand in minte
epurarea simptomelor mai sus enuntate, insotit de un prieten si de un membru al
familiei, la inceputul primaverii trecute am efectuat un tur al manastirilor
din zona Horezu – Costesti. Cele trei obiective au fost in ordine:
- Manastirea Horezu (cunoscuta si
sub denumirile Hurezi sau Romani);
- Manastirea Arnota
- Manastirea Bistrita.
Manastirea Horezu este cea mai de
seama ctitorie a voievodului Constantin Brancoveanu, construita intre anii
1690-1693. Mai multe despre istoricul manstirii aici:
Este loc de pelerinaj pentru numerosi credinciosi ortodocsi si
important obiectiv turistic. Pitorescul locului nu este dat numai de ansamblul
cladirilor asezamantului, ci si de relieful regiunii unde se afla amplasata.
Livezile de pomi fructiferi si palcurile de vita de vie ce apar din loc in loc,
intregesc tabloul. De asemenea, Subcarpatii Getici si Masivul Buila-Vanturarita
marginesc partea de nord a amplasamentului celor 3 lacase de cult..
Ajuns in incinta manastirii, in functie de anotimp si momentul
zilei, ai parte de linistea de care ai nevoie pentru limpezimea gandurilor,
aproprierea de cele sfinte, inchiderea tuturor ranilor sufletesti. Credincios
sau nu, intri intr-o stare care iti furnizeaza calmul atat de necesar pentru
vremurile atat de agitate in care traim. Ai parte, aici, de un respectat
neconditionat, respecti si vei respectat, niciun alt lucru din jurul tau nu iti
va tulbura starea emotionala.
Pictura bisericii este piesa de baza a conceptului de stil
brancovenesc, caracterizat prin originalitate, coloristica, modele de sculptura
aplicata pe coloane, porticuri, brauri
(centuri care imprejmuiesc cladirea la anumite cote de inaltime, formate
din ornamente si alte elemente arhitecturale).
„Iata ce spunea despre executia maiastra a
pridvorului sfantului lacas marele istoric al neamului, Nicolae
Iorga: „Frumos pridvor pe stalpi lucrati cu o mare bogatie de podoabe...
cu un rand de stalpi tot asa mestesugiti sculptati... flori de piatra in jurul
usii celei mari si a tuturor ferestrelor“. In lucrarea sa „Bizant dupa
Bizant“, Iorga caracteriza manastirea cu formele ei renascentiste drept „...continuatoare
a civilizatiei romane, ai carei mostenitori in Europa de Rasarit
sunt romanii“
– text preluat de pe Wikipedia.org.
Cea mai impresionanta pictura se regaseste in
pridvorul bisericii, unde este prezentata in detaliu scena Judecatii de Apoi.
Ansamblul monastic se compune din:
- biserica manastirii cu hramul Sfintii
Imparati Constantin si mama sa Elena
- biserica bolnitei, ctitorita de doamna Maria,
sotia domnitorului, la 1696
- Schitul „Sfintilor Apostoli“, ctitorit de
staretul manastirii Ioan Arhimandritul la 1698
- Schitul Sfantului Stefan, numit astfel
dupa numele fiului cel mare al domnitorului, ctitorit de acesta la 1703.
Biserica manastirii este inconjurata pe laturile de nord, vest si
sud de chilii, iar la est de un zid ce o separa de curtea in care se afla
biserica bolnitei. De asemenea, in afara zidurilor pe laturile de nord, est si
vest se afla livezi cu pomi fructiferi, iar la intrarea de sud se gaseste o
curte destul de mare in care regasim o cladire pentru cazarea turistilor si
vechile dependinte ale manastirii.
